In memoria unui suflet..!
22:10
O suflare si universul primeste culoare. Primeste culoare in ochii tai si vezi lumea in primele momente din viata ta. Asa incepe firul vietii tale si o calatorie frumoasa. Surprize placute, iubire, dragoste, suparari, tristete si alegeri noi in fiecare zi. Mergi pe calatoria asta incepand ca si copil crezand ca totul este pur, continui ca si adolescent crezand ca este timpul in care trebuie sa dovedesti lumii ca tu esti urmatorul Ché. Apoi ajungi sa te linistesti si sa te lupti cu proprii copii si pe cand inca nu ti-ai dat seama deja fug nepotii in jurul tau si te cuprind intr-o sarbatoare de Craciun cu zambete si veselie.
Acum ramane doar sfarsitul calatoriei si inceputul vesniciei tale. Exact asa, inceputul vesniciei. Nu vreau sa folosesc cuvantul moarte si nu inteleg notiunea cuvantului folosit in dreptul omului. Omul nu moare pentru ca parte din el este suflet si eu inteleg ca sufletul este vesnic. Am credinta aceasta ca in acel proces in care lumea il descrie ca si moarte, o parte din om devine vesnica.
Acum ramane doar sfarsitul calatoriei si inceputul vesniciei tale. Exact asa, inceputul vesniciei. Nu vreau sa folosesc cuvantul moarte si nu inteleg notiunea cuvantului folosit in dreptul omului. Omul nu moare pentru ca parte din el este suflet si eu inteleg ca sufletul este vesnic. Am credinta aceasta ca in acel proces in care lumea il descrie ca si moarte, o parte din om devine vesnica.
Nu am sa inteleg si nu am sa accept aceasta notiune a lumii care zice "a murit si gata nu mai este". Pentru mine aceasta schimbare este o minune lasata de Dumnezeu in drumul nostru ca o fiinta vesnica care suntem. Acei 70-80 de ani care ii traim pe Terra, in lupta, chin si truda sunt pur si simplu o pregatire intensiva pentru vesnicia care ne asteapta. Eu anii aceia ii vad ca un cuptor in care este pus vasul de lut inainte sa fie pus in magazin pentru vanzare sau la lucru. Pentru mine a muri este un moment de reculegere si nu sunt trist ca cineva a trecut la cele vesnice, sunt trist pentru ca stiu ca oricand imi poate veni randul si eu inca nu sunt pregatit. Nu ma intristeaza faptul ca persoana respectiva nu mai exista in mijlocul meu, ma intristeaza sa stiu ca mai am de mers in continuare pe drum fara sfatul si sprijinul persoanei respective. Calatoria mea inca nu este gata.
Eu inca nu mi-am terminat rebeliunea. Revolutia mea contra lui Ceausescu inca nu este gata. Copiii mei inca nu se cearta prin dormitor. Nepotii mei inca nu sunt in jurul meu sa ma traga de barba si sa astepte sa le zic o poveste de Craciun. Eu inca mai am de trecut prin cateva aspecte ale vietii ca sa ajung la transformarea mea in ceva frumos si vesnic. Bineinteles ca nu toti vom fi mantuiti si nu toti vom ajunge in imparatia promisa de Dumnezeu, dar asta nu inseamna ca aceasta schimbare este mai putin minunata si nesemnificata. Va garantez ca partea aceasta cand sufletul decide sa paraseasca trupul este unul din lucrurile cele mai extraordinare si eu privesc acest eveniment cu uimire.
Va doresc tuturor celor care sunteti in pragul unui asa eveniment sa va ganditi serios la vesnicia care va asteapta si sa va puneti in cumpana.
Calatoria aceasta are "sfarsitul" ei si cu toti am vrea ca venicia noastra sa fie una petrecuta in Paradis.
In memoria Mariei Strimbu. O sora, mama si bunica care a trecut la cele vesnice. Un suflet care in toti cei 79 de ani a atins cu prezenta ei fiecare inima din jur.
Domnul sa binecuvinteze familia indoliata si pe noi toti sa ne trezeasca la realitate. Suflet vesnic ne bucuram si iti multumim pentru calatoria ta cu noi in toti cei 79 de ani.
0 Comentarii