Cine sunteti, de unde veniti?

13:02

  Cu niste prieteni dragi la o poveste si o gustare am fost iesiti ieri seara, cand un barbat s-a apropiat de una din fetele prezenta in grupul nostru si a intrebat-o ceva. De la masa unde stateam am vazut cum ea a gesticulat ceva si el parea uimit. Ea venind inapoi la masa ne-a explicat ce il framanta pe om. El intrebase daca a fost ceva eveniment in apropiere, un party sau daca am fost undeva anume de suntem toti imbracati asa elegant.
  Ca sa va dau o imagine din ceea ce se intampla va descriu locul unde ne aflam si cam ce se intampla acolo. Pe langa grupul nostru de 10 persoane, care iesisem de la biserica si am decis sa mergem undeva sa impartim cateva momente, mai erau si alti tineri de la biserica. Ne adunasem toti la mall si o multime buna dintre noi ocupasem restaurantul Burgerista. Aproximativ jumatate restaurantul era ocupat de tineri iesiti de la biserica. Cu zambete pe fata, chef de viata si imbracati eleganti. Si atunci se naste intrebarea.  



"Cine sunteti? De unde veniti?"
"Sunteti frumosi, eleganti si plin de viata." 

  Fata i-a explicat omului ca suntem iesiti de la biserica si am venit putin in oras. El se uimeste si intreaba unde este asa o biserica de mare? Va imaginati acum cati eram in restaurant si el intreaba de o biserica mare. Un restaurant destul de mic as putea zice. Nu cred ca eram nici 30 de tineri de la biserica si el ramane uimit si intreaba unde este o biserica asa mare. Am ramas uimit sincer sa va spun. Modalitatea in care gandeste lumea din ziua de astazi. 


  Acum cateva luni am avut un caz asemanator la munca. Eu obisnuiesc sa vorbesc mult despre mine celor din jurul meu. Imi place sa stie lumea cine sunt si cam la ce sa se astepte cand sunt in jurul meu. Intr-o discutie cu un coleg dupa ce i-am zis ca am decis sa ma casatoresc el si-a exprimat surprinderea cand i-am zis ca ne cunoastem abia din august si in iulie v-a avea loc nunta. Un baiat de aceiasi varsta cu mine a ras, a dat din cap si a zis ca nu sunt normal. In mintea lui a inceput sa se nasca intrebari. Si atunci a inceput sa ma bombardeze. Raspunsurile mele simple pentru el au fost un izvor de confuzie
  M-a intrebat de ce as face asa ceva, daca totusi nu ar functiona casnicia din motiv ca nu ne cunoastem destul, de unde stiu ca ea este sa fie si alte intrebari de acest fel. In fericirea mea i-am explicat ca eu cred intr-un Dumnezeu care ne aduce pe drumul nostru si ne leaga intr-odragoste de Dumnezeu. I-am explicat ca eu cred intr-un Dumnezeu care nu da gresi niciodata si atunci parca s-a speriat. A inceput sa imi puna intrebari intime despre relatia mea cu viitoarea mea sotie si cand i-am raspunsul la ele, a parut si mai pierdut. Avand in vedere ca lucram mai multi impreuna in acelasi timp, el s-a intors si le-a povestit tuturor ce eu ii spusesem. Uimiti toti mi-au aruncat o privire si in surprinderea lor au vazut un om simplu. 

  Si acum stau si ma gandesc cat de mica este lumea, cat de mare este El si cat de indiferent este omul. Toti au sansa sa auda odata in viata lor despre El si totusi il resping crezand ca este ceva inexistent. Raman uimiti cand vad un grup mic de oameni care inca merg la biserica si sunt surprinsi cand aud ca exista oameni care inca sunt dispusi sa respecte acel lucru numit moralitate
  Daca pentru mine este simplu ca buna ziua existenta Lui, atunci pentru ei este la fel de simplu inexistenta Lui. 
  Si acum revin la seara trecuta unde un om a vazut ceva deosebit intr-un grup mic de oameni. Asa mi-as dori sa vada lumea in noi toti atunci cand se uita la noi. Daca il resping pe El, atunci sa stie prin noi ca exista El si ca credinta noastra nu este zadarnica. Sa aratam lumii ca El ne face frumosi si ne da viata. El ne ridica povara si ne elibereaza de tot ce ne tine legati. Sa vada lumea ca El este raspunsul tuturor lucrurilor. 


You Might Also Like

1 Comentarii

Followers

Facebook Page