Background

Pustia si Canaanul de astazi.

Beloved by Yiruma on Grooveshark

Moise este chemat de Dumnezeu, in slabiciunea lui, sa scoata pe Israel din Egipt. Moise asculta de cuvantul Domnului si vorbeste Faraonului. Urmeaza cele zece urgii impotriva Egiptul, pentru ca Faraon este incapatanat si nu vrea sa lase pe Israel sa plece. Dupa cele zece urgii, Faraonul zice lui Moise sa isi ia poporul si sa plece din mijlocul sau. 
Moise porneste catre pustie cu Evreii. In pustie sunt calauziti de un stalp de nor ziua, iar noaptea de un stalp de foc. Ajungand undeva pe la marea Rosie Evreii isi pierd credinta pentru ca in timpul calatoriei evreilor, Faraonului se impietreste inima si merge impotriva Israelului. In fata marii Rosiei, Israel isi pierde credinta si carteste impotriva lui Moise. Dar Dumnezeu nu lasa pe Faraon sa se apropie de Evrei. 
Moise ridica toiagul si marea Rosie se desparte. Israel trece prin mijlocul marii ca pe uscat. La dreapta si stanga lor sta ridicata apa ca niste pereti si ei trec marea Rosie ca pe urscat. Acum insa stalpul de nor care era in fata lor este inapoia lor. In asa fel Egiptenii nu puteau sa ajunga la Evrei, pentru ca de partea Egiptenilor stalpul de nor era intunecos iar de partea Israelitilor era luminos. 
Dimineata cand ultimul picior de evreu a calcat pe cealalta parte a marii, egiptul si carele lui este inecat in marea Rosie.
Si totusi dupa toate acestea, nu trec doar 3 zile si Evreii vin din nou impotriva lui Moise. Cartesc si se plang ca nu au apa de baut, pentru ca apa de la Mara era amara. Insa Moise dupa cuvantul lui Dumnezeu arunca un lemn in apa si ea se indulceste.
Israel bea apa insa acum ii este foame si isi aminteste de carnea mancata in Egipt sub robia Faraonului. Vin din nou cu razvratire si cartesc impotriva Domnului. Dar Domnul le da mana in fiecare dimineata timp de sase zile, iar in a sasea le da atat cat sa le ajunga si pentru a saptea. Se facea in asa fel ca mana nu se imputea si nici nu facea viermi in a saptea zi precum facea in celelalte zile daca ramanea peste noapte.
Timpul trece in calatoria lor spre Canaan si memoria Israelului parca iarasi slabeste. Aduc iar ura impotriva lui Moise si vin iar cu probleme in fata lui. Nu au din nou ce sa bea. De parca Dumnezeu nu era acelasi care a fost si la Mara. Acum insa Dumnezeu zice lui Moise sa loveasca o stanca si din ea curge apa.
Trecuse putin si impotriva Evreilor vin acum Amaleciti, iar ei sunt plini de frica. Acum Dumnezeu pune pe Moise sa stea cu mainile ridicate si in asa fel Israel va avea biruinta. Atat timp cat Moise avea mainile ridicate Israel era mai puternic, dar pentru ca si Moise este om, ii mai picau mainile jos de oboseala. Atunci cand mainile lui Moise slabeau Amalec era mai puternic. Asa ca Aaron si Hur ii tineau mainile ca sa ajunga invigatori.

Cu toate acestea au mai urmat si alte caderi ale Israelului. A venit timpul celor zece porunci, vitelul de aur, macelul intre Israeliti, lepra si alte momente in care Israel uita de Dumnezeu.
Dar Dumnezeu le face asa cum le-a promis. El ii duce in Canaan.

Asa si noi astazi. Am iesit din Egipt si suntem undeva prin pustie. Insa la fiecare greutate si la fiecare piedica uitam de Dumnezeu. El ne-a promis ca ne va duce in Canaanul vesnic daca ascultam de Cuvantul Sau, insa noi ne razvratim si cartim impotriva fiecarui Moise si Aron care ne conduc.
Am vrea si noi sa se deschida marea Rosie a ispitelor noastre si sa mergem ca pe uscat printre ele.
Am vrea sa fie inecate problemele noastre odata cu Egiptenii in mare.
Am vrea ca fiecare amaraciune a noastra sa fie indulcita cu un lemn.
Si orice asa zis dusman care vine impotriva noastra sa fie biruit doar cu ridicarea mainilor noastre.
Insa uitam ca Dumnezeu este Atotputernic si El ne-a promis ca ne duce in Canaan. Dam uitari Cuvantul Sau si nu ne supunem legilor Lui. Cele zece porunci am vrea sa fie doar niste tablite mici si fara greutate iar cand vine vorba de inchinare, am prefera sa ne facem un vitel de aur.

Nu suntem oare si noi ca si Evreii? Insa nu este oare Dumnezeu acelasi?
Dumnezeu este Sfant, Sfant, Sfant.. si El chiar daca ne-a scos aproape sase sute de mii, doar care mergem pe jos, din Egipt ne va duce in Canaan chiar daca aceasta inseamna sa ajunga doar doi dintre noi. (Iosua, Caleb)

Follow me on Blogarama

Leave a Reply